BABADAG 700
Un oraș mic în fața unei istorii mari
Puține orașe din România au purtat, de-a lungul veacurilor, o povară istorică atât de mare în raport cu dimensiunile lor de astăzi. Babadagul este unul dintre ele. Privit în grabă de călătorul care străbate nordul Dobrogei, pare doar un oraș de trecere, așezat între dealuri, aproape de lacul care îi poartă numele. Dincolo de această imagine se află însă un trecut care unește Dobrogea, Balcanii și Anatolia.
În anul 1330, marele călător Ibn Battuta ajungea aici și consemna numele locului sub forma Baba Saltık. Mărturia sa reprezintă prima mențiune documentară cunoscută a orașului. Peste șapte secole, în 2030, Babadagul își celebrează cei 700 de ani de istorie atestată.
De aici începe Proiectul cultural „Babadag 700”, care va fi realizat în claborare cu primăria Orașului Babadag.
Nu ne propunem doar organizarea unei festivități aniversare. O istorie de șapte secole nu poate fi redusă la o scenă, câteva discursuri și o fotografie oficială. „Babadag 700” este gândit ca un proces de redescoperire a orașului, desfășurat până în anul 2030, în care fiecare etapă va readuce în atenție o personalitate, un eveniment sau o comunitate care a contribuit la formarea Babadagului.
Este, înainte de toate, o încercare de a reda orașului conștiința propriului trecut!

Orașul lui Sarı Saltık Baba
Istoria Babadagului începe, simbolic, cu Sarı Saltık Baba, dervișul despre care tradiția spune că a însoțit comunitățile turcmene, venite în Dobrogea în secolul al XIII-lea. În jurul memoriei sale s-a format un spațiu spiritual care a depășit hotarele unei singure țări și ale unei singure comunități. Numele său se întâlnește din Dobrogea până în Anatolia și din Balcani până la Marea Adriatică.
La Babadag se păstrează cea mai cunoscută türbe a sa. Locul a fost vizitat de sultani, călători, derviși, oșteni și pelerini.
În timpul campaniei din 1484, sultanul Bayezid al II-lea Veli a venit la Babadag și a poruncit refacerea mormântului, ridicarea unei geamii și întemeierea unor așezăminte susținute prin proprietăți de vakıf. În 1538, în drum spre Moldova, sultanul Süleyman Kanûnî a rămas mai multe zile în oraș și a vizitat türbeaua. În 1672, sultanul Mehmed al IV-lea Avcı a ajuns la Babadag împreună cu oastea și curtea imperială.
Aceste vizite nu au fost simple episoade de călătorie. Ele arată locul pe care Babadagul îl ocupa în geografia politică și spirituală a Imperiului Otoman.
Alături de türbeaua lui Sarı Saltık Baba, Geamia Gazi Ali Pașa, mausoleele, vechile cimitire și tradițiile comunităților turcă și tătară păstrează mărturia unei lumi care nu a dispărut cu totul. Ea continuă să trăiască în memoria locurilor, în numele familiilor și în poveștile transmise de la o generație la alta.
Această istorie explică legăturile pe care proiectul dorește să le refacă astăzi cu instituții și comunități din Türkiye. Edirne și Babaeski sunt legate de moștenirea lui Sarı Saltık Baba, Osmancık păstrează memoria lui Koyun Baba, iar Sakarya și Akyazı ne pot ajuta să reconstituim istoria familiilor Tülümen și legăturile dintre Dobrogea și Anatolia.
Nu dorim să inventăm legături ceremoniale. Dorim să redescoperim legături istorice reale.