History

BABADAG 700

Un oraș mic în fața unei istorii mari

Puține orașe din România au purtat, de-a lungul veacurilor, o povară istorică atât de mare în raport cu dimensiunile lor de astăzi. Babadagul este unul dintre ele. Privit în grabă de călătorul care străbate nordul Dobrogei, poate părea doar un oraș de trecere, așezat între dealuri, aproape de lacul care îi poartă numele. Dincolo de această imagine se află însă un trecut care unește Dobrogea, Balcanii, Anatolia, Dunărea și Marea Neagră.

În anul 1330, marele călător Ibn Battuta ajungea aici și consemna numele locului sub forma Baba Saltık. Mărturia sa reprezintă prima mențiune documentară cunoscută a orașului. Peste șapte secole, în 2030, Babadagul își va celebra cei 700 de ani de istorie atestată.

De aici începe Proiectul cultural „Babadag 700”.

Nu ne propunem numai organizarea unei festivități aniversare. O istorie de șapte secole nu poate fi redusă la o scenă, câteva discursuri și o fotografie oficială. „Babadag 700” este gândit ca un proces de redescoperire a orașului, desfășurat până în anul 2030, în care fiecare etapă va readuce în atenție o personalitate, un eveniment sau o comunitate care a contribuit la formarea Babadagului.

Este, înainte de toate, o încercare de a reda orașului conștiința propriului trecut.

Orașul lui Sarı Saltık Baba

Istoria Babadagului începe, simbolic, cu Sarı Saltık Baba, dervișul despre care tradiția spune că a însoțit comunitățile turcmene venite în Dobrogea în secolul al XIII-lea. În jurul memoriei sale s-a format un spațiu spiritual care a depășit hotarele unei singure țări și ale unei singure comunități. Numele său se întâlnește din Dobrogea până în Anatolia și din Balcani până la Marea Adriatică.

La Babadag se păstrează una dintre cele mai cunoscute türbe atribuite lui Sarı Saltık. Locul a fost vizitat de sultani, călători, derviși, oșteni și pelerini.

În timpul campaniei din 1484, sultanul Bayezid al II-lea Veli a venit la Babadag și a poruncit refacerea mormântului, ridicarea unei geamii și întemeierea unor așezăminte susținute prin proprietăți de vakıf. În 1538, în drum spre Moldova, sultanul Süleyman Kanûnî a rămas mai multe zile în oraș și a vizitat türbeaua. În 1672, sultanul Mehmed al IV-lea Avcı a ajuns la Babadag împreună cu oastea și curtea imperială.

Aceste vizite nu au fost simple episoade de călătorie. Ele arată locul pe care Babadagul îl ocupa în geografia politică și spirituală a Imperiului Otoman.

Alături de türbeaua lui Sarı Saltık Baba, Geamia Gazi Ali Pașa, mausoleele, vechile cimitire și tradițiile comunităților turcă și tătară păstrează mărturia unei lumi care nu a dispărut cu totul. Ea continuă să trăiască în memoria locurilor, în numele familiilor și în poveștile transmise de la o generație la alta.

De la oraș spiritual la centru al frontierei otomane

După intrarea Dobrogei sub stăpânire otomană, Babadagul a devenit unul dintre principalele centre administrative, militare și religioase ale provinciei. Poziția sa, între Dunăre și Marea Neagră, îi permitea să controleze drumurile care legau Anatolia și Balcanii de teritoriile nord-dunărene.

Din secolul al XVII-lea, importanța sa a crescut considerabil. Orașul a fost reședință de pașale și serdari, centru de comandament și loc de concentrare a armatelor trimise în campaniile împotriva Poloniei și Rusiei. Pentru o perioadă, reședința conducătorului eyaletului Özü sau Silistra a fost mutată aici, iar Babadagul a devenit principalul centru politico-militar al frontierei nordice otomane.

Iarna, când drumurile deveneau greu de străbătut, mii de oameni și animale rămâneau în taberele din jurul orașului. Vara, de aici porneau coloanele militare către Dunăre, Nistru și stepele nord-pontice. Babadagul era, în acele veacuri, mult mai mult decât un târg dobrogean: era unul dintre locurile în care se hotăra apărarea unei întregi frontiere imperiale.

Această istorie explică legăturile pe care proiectul dorește să le refacă astăzi cu instituții și comunități din Türkiye. Edirne și Babaeski sunt legate de moștenirea lui Sarı Saltık Baba, Osmancık păstrează memoria lui Koyun Baba, iar Sakarya și Akyazı ne pot ajuta să reconstituim istoria familiilor Tülümen și legăturile dintre Dobrogea și Anatolia.

Nu dorim să inventăm legături ceremoniale. Dorim să redescoperim legături istorice reale.

Calendarul „Babadag 700”

Fiecare an al proiectului va fi așezat sub semnul unei personalități sau al unui moment important din istoria orașului.

2027 – Anul Sarı Saltık Baba

Anul 2027 va fi dedicat întemeietorului spiritual al Babadagului. Vor fi urmărite tradițiile despre venirea sa în Dobrogea, istoria türbelei, relatările călătorilor și legăturile dintre locurile din România, Türkiye și Balcani care îi păstrează memoria.

Ne propunem întâlniri istorice și culturale, prezentări, expoziții documentare și colaborări cu instituții din Edirne și Babaeski. Tot în acest context este pregătită apariția volumului Cronicile Mysiei. Volumul I – Sarı Saltık Baba, prima parte a unei serii dedicate istoriei otomane a Dobrogei.

2028 – Anul Koyun Baba

În 2028 se vor împlini 560 de ani de la moartea lui Koyun Baba, una dintre marile personalități ale spiritualității anatoliene din secolul al XV-lea.

La Babadag se păstrează, de asemenea, memoria unui Koyun Baba, iar proiectul va încerca să cerceteze originea acestei tradiții, legăturile sale cu lumea dervișilor și posibila relație dintre memoria locală și marele centru spiritual de la Osmancık.

Nu vom porni de la concluzii stabilite dinainte. Vom porni de la documente, tradiții și întrebări. Tocmai aici începe cercetarea istorică adevărată.

2029 – Babadag 1769. Marele cartier general imperial

Anul 2029 va marca împlinirea a 260 de ani de la momentul în care Babadagul s-a aflat în centrul marilor operațiuni militare otomane desfășurate la Dunărea de Jos, în timpul războiului ruso-otoman început în 1768.

Va fi anul dedicat taberei militare, comandamentului imperial, diplomației și vieții orașului în vreme de război. Vom încerca să reconstituim Babadagul acelei epoci nu numai prin ordine militare și nume de comandanți, ci și prin experiența oamenilor obișnuiți care au trăit în apropierea unei uriașe concentrări de trupe.

2030 – Babadag 700

În 2030 se vor împlini 700 de ani de la relatarea călătoriei lui Ibn Battuta și de la prima mențiune documentară cunoscută a orașului sub numele de Baba Saltık.

Acesta va fi momentul central al proiectului: o întâlnire între istorie, memorie locală și colaborare internațională. Ne dorim ca aniversarea să aducă la Babadag istorici, cercetători, reprezentanți ai orașelor partenere și descendenți ai comunităților legate de trecutul său.

Dar reușita nu va fi măsurată prin numărul invitaților și nici prin amploarea unei singure festivități. Adevărata reușită va consta în ceea ce rămâne după 2030: documente cercetate, mărturii salvate, publicații, parteneriate, monumente mai bine cunoscute și o comunitate care își privește altfel orașul.

O istorie care trebuie adusă din nou la lumină

Babadagul nu mai este orașul pașalelor și al marilor tabere militare. Nu mai este centrul de comandă al unei frontiere întinse de la Marea Neagră până în stepele nord-pontice. A rămas însă unul dintre puținele locuri din România în care istoria comună româno-turcă poate fi citită în monumente, în tradiții și chiar în structura comunității.

Proiectul cultural „Babadag 700” nu urmărește să idealizeze trecutul și nici să transforme istoria într-o succesiune de legende convenabile. Dimpotrivă, își propune să cerceteze, să compare sursele, să recupereze mărturii și să redea publicului o istorie complexă, cu perioade de înflorire, războaie, distrugeri, refaceri și conviețuire.

Un oraș nu trăiește numai prin clădirile sale. Trăiește atât timp cât oamenii îi cunosc povestea.

Iar povestea Babadagului merită spusă din nou.

Mihai Tiuliumeanu
Istoric, redactor-șef al revistei de cultură istorică „Misterele Dunării”

Leave A Comment

Your Comment
All comments are held for moderation.